Răul cel mai mic

Asistăm în continuare la un circ politic(doar la vedere) care ascunde în spatele lui printre multiple ițe neștiute în spațiul public(pentru că e clar faptul că primim DOAR informație “mestecată” adică se dă afară, în public, doar ceea ce este analizat minuțios sau se zvonește astfel încât să se distragă atenția de la esențial) o realitate clară și greu de digerat și anume aceea a amatorismului grav și a dezinteresului aproape total față de binele public în exercitarea atribuțiilor de conducere din România.De ce ar fi interesant pentru mine razboiul intern dintre pesediști? De ce trebuie să mă gandesc ca Iliescu, Năstase, Geoană sau Ponta sunt mai buni decât Dragnea, Grindeanu, Tudose, Ștefănescu, Nicolicea? De ce ar trebui să mă bucur că pesedeul va reuși să-l dea pe Dragnea jos sau nu? De ce ar trebui să-l aplaud pe Cosmin Gușă cu toată șleahta lui de “învârtiți” în frunte cu Rareș Bogdan și să-i huidui p-ăilalți ai lui Voiculescu cu Gâdea și Badea? Nu cumva toți sunt o apă și-un pământ? Pe vremuri era o linie de demarcație evidentă între calea Victoriei și Ferentari. Nici unii și nici alții nu o treceau. Ferentariul cu cuțitarii și pastramagii lui și calea Victoriei cu Marmorosh Blank și Lupeasca ei. Lucrurile erau clare. Acum din păcate, în urma experimentului comunist, Ferentariul a ajuns pe calea Victoriei. Iar cuțitarii și patramagii din pesede fac jocurile de la Capșa, nu de la crâșma din Ferentari din melodia lui Gică Petrescu. Ar trebui să mă bucur că acest grup infracțional organizat mutilează România de 70 de ani prin exploatarea ignoranței și sărăciei cultivate tot de ei în viețile a milioane de amărâți care-i votează și aplaudă de trei generații, căpușând, păcălind și sufocând România în fiecare zi? Pe de altă mă uit și la ceilalți. Peneleii pedelizați, care în teritoriu fac afaceri în continuare, transpartinic, încă suspinând după useleul anti-băsescu, cu un Orban care n-are nici o legătură cu statutul lui de lider politic(alt troglodit), cu partidul Băsescu care ba e, ba nu e, cu Tăriceanu care mi se pare cea mai mare lichea din istoria politică a României sau udemereul cu miros greu de suportat. Am votat USR. Am mai spus-o. Știam că nu sunt și nu vor deveni vreodată un partid, pentru că una e să țipi pe la poarta primăriei în București și alta e să reconstruiești o țară. Președintele Klaus Iohannis practic începe campania electorală. E vizibil deranjat că trebuie să facă asta și nu prea mai poate să călătorească și să facă poze cu diverse persoane marețe, spre satisfacția nepoților. Singura construcție care după părerea mea stă în picioare, cu toate că e mult spus, utopic vorbind, este Dacian Cioloș și România 100. Daaar... ca să citez textul dintr-o reclamă, e puțin, foarte puțin. Așadar doamnelor și domnilor, stimați consumatori, dacă nu cumva sunteți printre cei 200 de români care pleacă în medie în fiecare zi din țărișoară și stați ca mine, ca proștii, să vedeți finalul comediei, aflați, nu că nu ați fi știut, ca vom alege în continuare răul cel mai mic și cum spunea un mare actor deunazi vom muri în comunism. Să nu ne mai lamentăm. Nu avem nici o vină. Răul cel mare e în altă parte. Noi...cu răul cel mic, dar vânjos...